Prima poezie...

...recitata de Pisilinca.
Din proprie initiativa, in caruciorul de cumparaturi de la Carrefour.
Ieri, 3/5/2011.

La baita cu clabuc
Eu pe cutu il aduc
Sa se spele frumusel
Ca e tare murdarel.

Insa cutu, nazdravan
Varsa apa din lighean
Si-o tuleste din baita
Cu clabucul pe blanita

Eu ii spun:Vino incoace !
Nu-mi face pe jos baltoace !
El se pune pe latrat
Si-mi raspunde de sub pat:

Ba nu vin, ca-mi bagi clabuc
Si in ochi, si in nasuc
si asa ca-ntotdeauna
Ma faci sa stranut intruna.

Neincetat

Am inceput de citeva zile o campanie delicata de renuntare a luatului in brate, pentru ca ma ucide sciaticul cu tot cu soldul sau sting. Fireste ca ma doare gura de cite ori spun pe zi ca ma doare spatele, fara alt rezultat decit acela ca seara, cind mergem la culcare, ilinca imi aminteste din cind in cind ca "Pe mami o doale 'patele taie-taie".
Am trecut prin diverse faze, de la repetarea obsesiva si fixista a lui "Nu, Ilinca !!!", la renuntarea duioasa si la insfacarea copilului pe sus, insotita de mormaiul printre dinti la adresa spatelui meu si incapatinarii "unora".
Ieri eram deja intr-o pasa proasta pentru ca trebuie sa discutam de cinshpe mii de ori inainte de a face ORICE trebuie facut (descaltat si spalat pe miini cind am venit de afara, in acest caz). Vine la mine cu minutele sus:
"V'ei (vreau) a mami b'atze, b'atze, b'atze, neincetat".

Ia ghiciti voi daca m-a mai durut sau nu spatele in momentul ala...

Cicim

Asta inseamna "Citim!". Semnul exclamarii nu este intimplator pus la finalul cuvintului. Aud acest "cicim!" de circa 70 de ori pe zi, in fiecare zi.
Azi, o vad ca isi ia o carte din raft si se aseaza pe jos, o deschide plina de rabdare la prima pagina:
"A fozt odata ca niciodata o vetitza voaaaaaaaate 'moasza"
Astept.
Da pagina:
"Oa'ie aici ce mai 'chiie...?" (scrie)

Cabina de proba is useless

Eu, cu o camasa-rochie de jeans, foarte hippie, in mina, in Takko. I-o arat plina de incintare Motanului, cu un zimbet usor incurcat legat de eticheta cu pretul cam mare lasata la vedere. Ilinca, tinind tacticoasa "minjia cu peshtisho'i" la subrat:
" Ti-i ma'ie !"

Definitia empatiei

http://www.dailymotion.com/video/x99ng8_definition-du-mot-empathie_animals

Multumesc.

Copii precoci

Niciodata - da NICIODATA - nu m-au distrat copiii care injura spre maximul amuzament al parintilor. Aia care atunci cind parintii au musafiri, sint chemati sa recite injuraturi in loc de "Zdreanta".

Asa ca ne-am straduit - pe bune ca am facut eforturi - sa scapam si noi de prostul obicei de a injura in momente dificile :D. Bine, Pisilinca a mai auzit cite ceva, a mai spus cite ceva dar am ignorat-o si vad ca pe alea "groase rau" nu le-a mai repetat. Are insa in repertoriu "mama lui de....scaun/jucarie/uatevar".

Ieri, in parc, s-a catarat pe o bara de-aia de ne spinzuram si noi cu capul in jos (sau nu) cind eram mici, a alunecat si cam era sa cada daca nu o prindeam eu. S-a speriat, asa ca atunci cind s-a vazut pe picioarele ei, pe sol, a bodoganit cu respiratia intretaiata: "Baga-mi-as picioarele sa-mi bag...!".

Na. Acu tine-te sa nu rizi....

Tatarasi reloaded

Ieri am fost cu Ilinca la plimbare in cartierul in care am crescut eu. Si era frumos afara, si copacii infrunzesc, asa ca am vrut sa vad teiul din fata geamului camerei mele, cel care, dupa cum mai povesteam eu pe aici, aduce deodata primavara.
Da, teiul mai exista. Scara la care am locuit eu era plina de reviste de-alea promotionale la diverse supermarketuri care ofera reduceri tot mai fabuloase cu ocazia "Sfintelor Sarbatori de Paste". Am preferat sa cred ca arata asa pentru ca inca mai locuieste acolo cineva care are un ciine preferat pe care nu vrea sa il lase sa doarma direct pe mozaic.
Gradinile arata aproape asa cum mi le aminteam; inca mai exista gradina cu lacramioare (care nu, nu au inflorit inca), gradina cu floricele-mici-si-galbene (care nu stiu cum se cheama), gradina cu lalele. Au disparut florile mov, alea care cresteau la umbra si se intindeau acaparatoare pe pamint, atit cit le fereau copacii de soare. Alea plantate de mama.
Straduta e parca si mai ingusta, iar masini sint cu siguranta mai multe. Inca au mai rezistat in picioare citeva dintre casele vechi, darapanate, unele din chirpici, altele din caramida netencuita sau de pe care s-a dus tencuiala, caci si caramizile sint roase de timp si de ploi. Au curti mititele, dar recunosc ca am privit cu jind catre ele. Dar fie mai este contruit cite un foisor care arata mai bine decit casa, fie au parcata in curte cite o dacie in stare evidenta de functionare, asadar nu sint ale unor batrini uitati de vreme si de copii. Aproape ca m-as opri sa bat din poarta in poarta sa intreb daca nu vor sa vinda, dar de ce ar vrea? Batrinii nu dau viata la casa pe cutiile de chibrituri de la bloc, chiar daca vintul bate prin pereti iar apa de ploaie se aduna in castroane de tabla in mijlocul casei. Dar parca mi-e si mila sa ma gindesc ca peste citiva ani, in locul caselor mici si darapanate, se vor mai inalta citeva vile cu cite doua etaje, viu colorate si cu ferestre mici.

Geamul nostru de la bucatarie nu a fost schimbat, a ramas acelasi, din lemn, de pe care s-a coscovit vopseaua alba. Probabil ca a trebuit chituit intre timp - dar oare s-a ocupat cineva de el? Mama imi spune ca apartamentul a fost cumparat de un medic si de amanta lui, vroiau sa locuiasca impreuna pina la pronuntarea divortului lui, apoi sa isi faca o casa undeva linga Iasi. Oare au reusit? Oare mai stau tot ei acolo? Sau poate sta numai fosta amanta?

Geamul de la camera mea inca are lipite foliile protectoare pe care scrie mare Gealan. Probabil ca oamenii astia nu se uita niciodata de jos catre ferestrele lor, altfel nu inteleg cum suporta etichetele alea albastre. Si daca nu se uita niciodata, indeamna ca nu iubesc casa aia. Sau ca nimeni nu le face niciodata "Pa" de la geam, ceea ce este foarte trist.

Au aparut in cartier pisici. Cit stateam eu acolo, erau mai mult ciini. Acum se plimba relaxati niste motani absolut uriasi, cu blana lunga. Nu am vazut in viata mea motani atit de mari; pe linga ei, Motanoiu' nostru pare un pitic. Pina si Ilinca, ce nu poseda deocamdata "simtul masurii" - sau al masurilor - a fost impresionata, asa ca mi-a povestit despre "piszica ma'ie-ma'ie-ma'ie".

Sint copii, multi, pe aleile din fata scarilor de bloc sint desene facute cu creta colorata. I-am luat si eu Ilincai creta, dar nu prea avem unde sa iesim sa desenam, ca la noi pe alei nu e asfalt, iar pe trotuare se circula. Ca si la noi sint copii, cei mai multi marisori, care se plimba cu rolele si cu bicicletele si cu "placa".

Tatarasiul asta de ieri parca e mai linistit. Fosta mea scoala generala a construit o sala de sport separata, arata tare bine de afara. Se vede ca fosta mea profa de sport a fost directoare o perioada. Mi-e dor. Nostalgia a ramas, nu stiu cum sa trec peste. Mi se pare mereu un loc mult mai frumos unde sa cresti copii.

Plastic is fantastic

Ilinca gaseste un "burete" de-ala de plastic folosit la frecat aragazul fara sa il zgirii. Dintr-un motiv care imi scapa, era pe birou la tati.
Il ia, se uita la el si intreaba:
- Ce-i ala?
- Un burete de plastic.
Incepe sa- invirta pe toate partile, cu minutele alea mici. Incepe sa mormaie:
- Unde-i p'aticu'? Unde ete p'aticu'....
Nu ii raspundem nici unul dintre noi. Continua sa moshmondeasca acolo, in legea ei.
- 'Lica a bagat degetu' in p'atic, zice cu un zimbet cit toata fatza. Isi bagase un degetel in una din gaurelele alea mici. Liniste din partea noastra. Pune "obectu' " inapoi pe birou:
- P'aticu' nu ete pentu cuopii....

Povesti

Ilinca alearga din bucatarie in birouas. Si inapoi. Si din bucatarie in birouas. Si inapoi. Si din bucatarie... : "Uaaaa...ce viteza am...!"

Ilinca vine in sufragerie, imi ia salam cu sunca de pe farfurie, se duce in dormitor si ii da motanului sa pape. "Tatina" = tartina = mezelul cade pe jos. Ilinca: "Mama lui de tatina...!"

"Ma doale ulechea." "Care ureche, mama??" "Ata", spune aratind spre cea la care nu a avut probleme. O intorc pe toate partile, o apas pe linga urechi, ma uit in git. Dupa ce ma vede suficient de panicata, ride la mine: "Te-a pacalit...!!".

"Bi' ziua vecina, ca muult peshte mai ai....da si mie putzin peshte sa fac pofta ca mi-e taaaaaaa'e foaaameeee". "Cine a spus asa, mami?" "Uszul paca'it de vulpe!".

'lica

- Adu sa schimbam pemparsu'
- 'lica vea cu piszica...
- Nu mai sint pemparshi cu pisica, adu un pampers sa te schimb.
- 'lica vea cu piszica..!
- Tati, s-au terminat pemparshii cu pisica !!
- 'lica nu schimba pepazuzu !!!
[.....]
- Tati deseneaza duana povezo' (doamna profesor)
- Tati iti deseneaza ce vrei tu dupa ce te schimba !
Ilinca se duce la raftil cu pemparshi, il insfaca pe cel de deasupra, se uita la el cu un ochi critic, vine alergind cu el in mina catre tati:
- Ete vooaatee bun shi asta...