29.04.2009

Unii e destepti

"Smile, it confuses people !"

"Don't drive faster than your angel can fly"

"When in trouble or in doubt, run in circles, scream and shout"

"Friendship is like peeing in your pants, everyone can see it but only you can feel its true warmth."

"Sunt trei feluri de a face ceva: o faci tu, angajezi pe altcineva, sau le interzici copiilor tai sa o faca." - Murphy

"Rasul e ca stergatorul de parbriz: nu opreste ploaia, dar iti permite sa iti vezi de drum." (Jeanne Wasbro)

"With or without religion, good people would do good things and evil people would do evil things; but for good people to do evil things—that takes religion" - Steven Weinberg - Nobel Prize winner

Don't get mad, get even!

The Future`s So Bright I Gotta Wear Shades

08.04.2009

Am invatat

...sa recunosc vocea lui mami si a lui tati, si parca si a lui buni care vine si mai sta cu mine cind sint motzocoasa;
...sa ascult atenta cind zdrangane una dintre jucariile din setul de 10 jucarii pe care mi le-a cumparat buni; celelalte nu ma intereseaza deocamdata, dar mami este convinsa ca atunci cind voi mai creste un pic preferata mea va deveni trompeta, din acelasi set, la care voi trimbita cu entuziasm; deocamdata se joaca tati cu ea...
...sa intorc capul in directia din care se aud tot felul de chestii interesante, cum ar fi vocile celor amintiti mai sus;
...sa zimbesc cind oamenii mari repeta obsesiv "Ilinca" - ce-o mai fi si "Ilinca " asta nu stiu;
...sa rid, uneori cu zgomot dar mereu cu gura pina la urechi si cu toate gingiile la vedere cind oamenii mari spun "Pisilinca" - cred ca are ceva legatura cu acel "Ilinca" de mai sus, dar suna mult mai funny, mai ales cind oamenii mari se joaca cu mine si ba zic Pipisilinca, ba Pisisilinca...
...sa rid si cind vad o chestie ceva mai mare ca mine, paroasa si vargata, care face zgomote ciudate la usa de fiecare data cind pling eu tare;
...uneori, cind sint linistita si ma lasa in pace burtica, am invatat si sa ma uit atenta dupa o chestie mare si mov, careia mama ii zice elefant. De plus. Lasa ca atunci cind o sa fiu mare, o sa-mi iau un elefant mov, mare, de-adevaratelea.

06.04.2009

Update

Ieri am implinit o luna, azi, ca orice bebelus care se respecta, am mers la control la medicul de familie (si asteptam si pediatrul diseara). Asadar:
- 57 cm (pornind de la 48cm)
- 4,200kg (pornind de la 3,300kg, dar am scazut pina la 3,060).

Crestem mari. Cica e bine-asa. Asteptam si " opinia specialistului" si revenim cu update2

04.04.2009

Ai grija ce spui

O zi obisnuita din saptamina. Ca de celelalte douazeci de mii de ori in ziua aceea, repetam tiparul trezit urlat mincat urlat ceai urlat dormit si de la capat. Extenuant si pentru ea, si pentru mine. Oricum urechile mele au dezvoltat in scurt timp un sistem de valve care se inchid in momentul in care se depaseste un anumit prag "decibelic".

Dupa cum spuneam, repetam tiparul. Eram la faza trezit urlat, faza cu atit mai dificila cu cit este imperios necesar sa-i schimb scutecul Ilincai cit de repede dupa ce face ochi, pentru ca ea nu este capabila sa faca pirtzuletze uscate...daca intelegeti. Aceasta imposibilitate de a face DOAR pirtzuri conduce fireste la tot soiul de iritatii, bube si bubulite, tratate pe rind cu toate pudrele si cremele pamintului - prin urmare, respectindu-i programul de somn, nu ne putem lungi totusi la nesfirsit cu urlatul de la trezire. In plus banuiesc ca niste caca in scutec nu prea e de natura sa ajute la calmarea copilului.

Ei...si uite-asa, copilul pe spate protestind de se auzea si in blocul de vis-a-vis, raminea fara aer de cit de tare zbiera, scutecul curat se incapatina sa nu se inchida cum trebuie, pudra de talc cursese peste tot numai unde era necesara nu, reusim in final sa incheiem body-ul, punem salopetica - cu lupte si stradanii pentru ca Ilinca dadea viguros din toate cele... peste toate astea tati statea linga noi si cred ca mai avea un pic si sarea sa ma bata ca nu ma misc mai repede si mai eficient ca sa putem lua copilul in brate... Si in culmea disperarii, ii spun copilului urlacios: "Las' ca vineri ma duc la doctor si o sa-l intreb daca nu poate sa te bage inapoi de unde te-a scos !".

Brusc se face liniste, Ilinca ma priveste cu ochi maaaari. Apoi stringe buzele (bine incadrate de falcute) si coboara colturile gurii in jos, intr-o grimasa legendara a tristetii infinite care se abtine sa plinga. Nici un desen animat din lume nu ar putea sa ilustreze suficient aceasta imagine (cu toate ca la capitolul catei plingaciosi si cersetori face o treaba foarte buna).

Mi s-a rupt inima brusc. Tati m-a privit dezaprobator si a luat fata in brate. Fata a reinceput sa urle, de data asta profund jignita de remarca ma-sii.

Din fericire i-a trecut supararea pe mine. 5 minute mai tirziu, cind halea zgomotos la sin. Da' sa mai zica cineva ca "e mica, nu-ntelege inca"....

01.04.2009

Poze Ilinca





Multumesc !

Nu stiu altii cum sint, dar eu, de cele mai multe ori, nu citesc comentariile de pe blogurile pe care le urmaresc, ma limitez doar la postarile " proprietarului". Acest comentariu insa, pe care l-am primit la post-ul " Deci ASA este", consider ca merita citit de toata lumea (putina, e drept) care deschide din cind in cind blogul asta pe care in ultima vreme scriu prea rar.

"Pisigri, mamica draguta si usor depresiva...:-)Aproape toate am trecut prin furtuna de sentimente care te incearca pe tine acum. O parte din ele vor ramane mai mult timp, altele vor disparea si vor fi inlocuite de unele noi :-) Senzatia ca ai pierdut controlul propriei vieti e inspaimantatoare, pana ce te obisnuiesti cu ea:-))). Devine a doua natura, iar in locul panicii se instaleaza sentimentul datoriei fata de puiul si familia ta, care e ceva natural. Da, esti Milka, esti leagan biped pentru fetita ta, ai kilograme in plus de care o sa scapi...la un moment dat, esti obosita si nu te mai recunosti in oglinda, dar esti MAMICA, singura pe care o stie fetita ta, reperul ei de siguranta, de caldura si de papa bun! Interdependenta mama-copil din primele luni e cel mai frumos lucru din lume. Oare o sa ma crezi daca iti spun ca mai tarziu - mai curand decat te astepti - o sa iti fie dor de aceste momente? Iar problemele practice (pregatirile pt iesit afara, alaptatul in public etc) vor deveni si ele rutina, normale.Curaj, mamico, timpul trece repede, nici o zi nu seamana cu alta si fiecare saptamana aduce ceva nou, bucura-te de fiecare moment cu Ilincuta ta cea mancacioasa si, cand ceva te copleseste, spune-ti: e doar o faza, va trece!!!!Pupici de la o mamica cu un an avans :-)Stancutza, mama Sofiei"
30 martie 2009 22:21

Nu cred ca mai e nevoie de spun " Multumesc" pentru una din cele mai frumoase incurajari pe care le-am primit pina acum - o fac insa, pentru ca prea ma obisnuisem sa aud doar " Stai sa vezi ca trec colicile si apoi ii ies dintii !!" si " Macar acuma e mica, plinge si oboseste repede, sa vezi cind o mai creste si poate sa plinga cu ceasurile !!". Nu mi-e foarte clar ce e in capul celor care spun chestii de-astea unei fiinte care abia tine ochii deschisi si are porniri de fugit in lume -:) - probabil ca are mai degraba legatura cu dorinta de a-si etala ceva din experienta mai vasta in ale crescutului copiilor.

Asadar, multumesc ! Nu stiu cit de repede voi ajunge sa privesc cu nostalgie in urma la perioada asta, dar nu mai contrazic pe nimeni pentru ca m-am plictisit deja de cit am tot recunoscut ca ceea ce mi se spunea in perioada sarcinii - si contraziceam vehement - este perfect adevarat. Pina si doctorul saracul imi tot spunea " Astea sint ultimele zile de vacanta, profita de ele !" si eu ma uitam crucis la el...

Capul sus si mergem inainte, ne straduim sa facem slalom printre dureri de burtica si plins amindoua, spre disperarea Motanului Sef, si sa ne bucuram de zimbete, de tentative de gingureala, de " fatza smecheroasa" si " fatza de maimutzica", de numarul corespunzator de scutece murdarite, de rarele 3-ore-de-somn-legate. Si de faptul ca nu ma mai dor sinii cind alaptez :P.