30.05.2011

Pisilinceli, iar

1. Suna buni, vorbeste cu mine, in cele din urma i-o dau si pe Ilinca la telefon
(Buni): - Ce faci, Ilinca?
(Ilinca): - Ma uit cu tati (l)a meci !

2. Mami sta in pat ca bleaga, de la 9-9.30 seara, ca cica "se culca fetele". Ilinca desigur, dupa ce m-a "plantat", a tulit-o in birou, la taica-su. Pe biroul lui, multe telefoane mobile "expirate", vechi, semi-stricate, care intrasera intr-un proces de ordine-si-disciplina.
Ilinca, luind unul dintre ele in mina:
- Nu meje televonu' ata....
- Ba merge, tati.
- Tebuie pus a i(n)cacat! A piza ! Numai mami umba a piza. Szi tati umba a piza. 'Lica nu umba a piza, face buba, mejem a 'pital !
- E incarcat, dar e inchis, trebuie apasat pe buton sa porneasca...
Ilinca, apasint cu inversunare pe toate butoanele:
- Haide mai telefvonule, poneti odata !?

3. Mami si Ilinca in pat in dormitor, tati in birou, se uita la meci. Se aud niste "aaaaaaa....!" dezamagite (si racnite...).
Ilinca se uita la mine calma:
- N-o dat goolll....

25.05.2011

Caii de la Letea

Toate posturile TV au bubuit citeva zile de stiri panicarde, cu tenta isterica si inclinatii “cabalo-fan-istice”. Desigur ca, pe principiul “ cite bordeie atitea obicee”, extrapolind, ajungem la o singura concluzie: multe surse media, multe variante ale aceluiasi subiect. Caii ba sint bolnavi de anemie infectioasa, ba nu; ba sint salbatici, ba slabaticiti, ba pur si simplu lasati liberi de catre proprietari. Ba e obligatoriu sa fie abatorizati (bolnavi fiind), ba au fost confiscati pe motiv de “vagabondaj” in rezervatie, si cum nu ai ce face cu o intreaga herghelie, s-a decis sacrificarea lor.

Aceiasi oameni de bine, plini de simt civic si bune intentii care, cind vine vorba de ciinii fara stapin, urla cit e de anormal sa ii avem pe strazi si cum sint ei niste bestii imbalosate absolut periculoase, creionind cu patos si talent literar imaginea unei astfel de fiare sfisiind si desfigurind copii – aceiasi oameni, spuneam, care popularizeaza idei cretinoide despre chisturile pe care le poti face daca inghiti par de ciine si despre “bolile grave, chiar turbare !” pe care le transmit patrupedele cu pricina, nu prea stiu ce sa spuna despre anemia asta. Cum nici curiosi sa se informeze nu sunt – nici cu privire la epidemiologia si simptomatologia bolii, nici cu privire la masurile legale care se impun – si cum de “anemie” de-asta au auzit si prin alte locuri, ba mai mult, anemie am avut cu totii la un moment dat si uite ca sintem bine merci, trendul este sa scuipi in sin cita rautate si lipsa de interes ne inconjoara. Cum nu oferim noi caii astia unor tarani necajiti care nu au cu ce sa lucreze pamintul…!

Bine, DE CE taranii aia necajiti au pamint pe care nu il lucreaza, de ce refuza ideea de a-l vinde sau inscrie in asociatii, cu ce dracu’ o sa hraneasca ei caii aia pe timp de iarna – iata doar citeva intrebari fara raspuns pe care nu (si) le pune nimeni.

Toata harmalaia facutaa fost, ca de obicei, in mare proportie, chelalaiala in fata unor porti bine inchise. O parte (inteleg) din caii aia au fost incarcati intr-un tir supraaglomerat. Caii, salbaticiti, speriati si inghesuiti, s-au zbatut, s-au lovit si s-au calcat in picioare, asa ca, pina sa apara cutare ONG cu cutare ordin judecatoresc, caii (care nu murisera) prezentau rani mai mult sau mai putin grave. Nou motiv de isterizari in presa, o noua ocazie de a nu face nimic impotriva celor care comit acte de cruzime impotriva animalelor.

Ce nu se intelege e faptul ca, chiar daca animalele alea nu ar suferi de anemie infectioasa, ele sint tarate si nu le asteapta nici un viitor (bun). In afara cazului atit de putin probabil (solicitat si refuzat deja) in care s-ar aloca un spatiu suficient de mare pentru ca sa traiasca liberi (si sa moara in liniste de boli, frig si foame)- si aici trebuie avut in vedere si faptul ca alocarea acestui spatiu inseamna unangajament pe termen lung de a le proteja viata, libertatea si teritoriul – caii aia trebuie (din nou?) domesticiti, invatati in ham, invatati sa munceasca. Lucruri pe care taranul roman le face cum stie el mai bine: cu bita, dupa o sedinta prelungita la crisma din sat. Una dintre ele, desigur, caci numarul lor variaza in functie de marimea satului.

De ce romanul nu este capabil sa faca un lucru corect, bine si de laun capat la altul? Asta ramine un mister. De ce nu s-au putut incarca animalele bolnave in mijloace de transport corespunzatoare, pentru a fi duse la abatorizare, asteptindu-se ulterior adoptarea celei mai bune decizii pentru restul animalelor neinfectate? Probabil ca tot cei care se autointituleaza “reprezentanti ai societatii civile” (si care se denumesc, intre ei, “formatori de opinii”) ar trebui sa ne raspunda.

O sa fie uitati caii astia de la Letea. Pariez insa pe aparitia unui nou complex de agrement in zona. Nu se stie citi dintre noi isi mai aminteau din scoala de Padurea Letea, dar acum sigur stim cu totii ca acolo e ceva rezervatie naturala care merita vizitata pe indelete (si pe bani buni, desigur, ca in rezervatii nu ai voie sa faci hoteluri, deci ala care “a aparut” reprezinta singura optiune, deci poate practica exact ce preturi doreste, la fel cum se intimpla in prezent la Gura Portitei de exemplu).

Mai pariez si pe niste fonduri “cazute din cer” pentru ONG-urile care preiau caii. Desigur ca 10 cai vor fi adoptati in strainatate, alti v’o 15 vor fi pozati pe linga cine stie ce gospodarii, cativa vor muri din cauza bolilor si nenorocirilor care s-au abatut asupra lor (si de la care tocmai ce au fost salvati ceilalti)- iar de RESTUL nu va mai intreba nimeni, caci se va presupune ca au avut parte de acelasi final fericit ca cei din primele categorii.

Si uite-asa, se mai stinge un mare scandal si motiv de agitatie.

Sa ne uitam ce s-a mai intimplat intre timp cu cursul euro, cu pretul carburantilor sau al alimentelor de baza, ce s-a mai scos din putul gindirii de la Cotroceni si de la Palatul Parlamentului, cit timp noi am plins in pumni si ne-am dat ochii peste cap dupa caii aia? Sa ne intrebam citi cai mor zilnic de foame si epuizare, batuti pina la singe, inhamati inca la carutele taranilor (rromi sau romani), in conditiile in care avem un aparat legal care ar trebui sa impiedice asta? Sa ne intrebam citi pui de ciine si pisica abia fatati sunt inecati pentru ca stapinilor asa li se pare normal? Sa ne intrebam cum si cu ce se “eutanasiaza” ciinii in adaposturi? Sa ne intrebam nu de ce au fost omoriti 200 de ciini intr-un adapost din Botosani, ci cum a fost posibil ca intr-o unitate autorizata, sub ochii unui medic veterinar, sa evolueze o boala infectioasa atit de grava si care sa afecteze atitea animale?

Nu. Mai bine reorientam discutia catre saracia oamenilor din Delta, care nu sint nicicum vinovati pentru conditiile in care traiesc si in care se complac. Si mai bine ne amintim ca se moare in spitale, ca nu sint bani pentru copii, ca nu mai avem gradinite, scoli si profesori, ca cei de la conducere fura si, cel mai important, ca nu e vina noastra si ca oricum nu avem ce face ca sa imbunatatim lucrurile. Ca pina nu SE VA face ordine, pina nu SE VA pedepsi hotia la nivel inalt, pina nu SE VA ace scoala, pina nu SE VOR sesiza organele statului, pina ce statul nu va face aia si ailalta pentru noi – fara a face noi ceva pentru stat, desigur, ca doar platim taxe si impozite degeaba, ca scolile si spitalele si pensionarii….

Bleah !

17.05.2011

Mircea Badea si violul

Pe sus-numitul l-am ascultat intr-o perioada cu destul interes, pina sa apara Discovery ID in grila de programe, si sa o suprapuna pe dr G. peste ora de emisie a minunatului.
Aseara, am dat din nou peste el.

Principalul subiect de discutie zilele astea pare sa fie presupusa agresiune sexuala a directorului FMI asupra unei cameriste. Am vrut sa scriu ieri aici ca principiul "sa moara capra vecinului" inca ghideaza viata multor romani, surprinzator (pentru mine) inclusiv a unora de la care te-ai astepta sa aiba mai multa "scoala" decit crescatorii de capre. Pe la radio si pe la televiziuni, rinjetul asociat oricaror evenimente mondene care implica ceva sex (consimtit sau nu) a fost insotit de cele mai multe ori de un soi de satisfactie - expusa mai mult sau mai putin evident - ca FMI-ul a "luat-o peste bot", ca nenea ala rau din cauza caruia avem salarii cu 25% mai mici a patit-o.
Ca viata personala a domnului in cauza nu are nici o legatura cu situatia socio-economica actuala, pare prea putin important. Romanul atita stie, atita face: FMI ne-a impus conditii naspa, deci bine ca s-a intimplat ceva nasol. Adevarata minie Cereasca asupra camatarilor alora...

Ei, in acest peisaj, Mircea Badea s-a hotarit sa faca nota discordanta. Poate si alti jurnalisti, nu stiu, eu pe el l-am auzit. Adept infocat se pare al teoriei conspiratiei si misogin declarat - din pacate credeam ca astea vin la pachet cu un oarecare bun simt si cu o anumita doza de moralitate si ratiune, dar nu e cazul - acesta s-a concentrat sa deschida ochii publicului: a fost o inscenare. Camerista vrea bani. Americanii e de vina, ca intotdeauna.
Daca intrebari de genul "cum a putut un barbat de 70 de ani sa forteze o femeie in putere" mi s-ar fi parut puerile si naive, discursul lui a depasit cu mult orice limita a bunului simt si a respectului.
Camerista si-a cautat-o.
Cum poti obliga o femeie sa faca sex oral daca ea nu vrea?
Dar sex anal?
Cum se poate ca cineva sa iti dea jos pantalonii daca tu nu vrei?
Si tot asa.

Nu pot decit sa ii urez acestui minunat om de presa cam ce ii ureaza doamna din urmatorul link : http://www.youtube.com/watch?v=-mpenNID8Ag tovarasului de linga ea. Mai pe scurt, poate s-o gasi cineva sa-i arate cum isi poate scoate pantalonii daca nu vrea. Asta asa, ca sa nu aducem in discutie pe mama dumisale, femeie si ea, expusa si ea acelorasi dezaxati carora sintem expuse toate femeile din tara asta, in care pedeapsa pentru viol e mai mica decit pedeapsa pentru furt de gaini.

03.05.2011

Prima poezie...

...recitata de Pisilinca.
Din proprie initiativa, in caruciorul de cumparaturi de la Carrefour.
Ieri, 3/5/2011.

La baita cu clabuc
Eu pe cutu il aduc
Sa se spele frumusel
Ca e tare murdarel.

Insa cutu, nazdravan
Varsa apa din lighean
Si-o tuleste din baita
Cu clabucul pe blanita

Eu ii spun:Vino incoace !
Nu-mi face pe jos baltoace !
El se pune pe latrat
Si-mi raspunde de sub pat:

Ba nu vin, ca-mi bagi clabuc
Si in ochi, si in nasuc
si asa ca-ntotdeauna
Ma faci sa stranut intruna.