Neincetat

Am inceput de citeva zile o campanie delicata de renuntare a luatului in brate, pentru ca ma ucide sciaticul cu tot cu soldul sau sting. Fireste ca ma doare gura de cite ori spun pe zi ca ma doare spatele, fara alt rezultat decit acela ca seara, cind mergem la culcare, ilinca imi aminteste din cind in cind ca "Pe mami o doale 'patele taie-taie".
Am trecut prin diverse faze, de la repetarea obsesiva si fixista a lui "Nu, Ilinca !!!", la renuntarea duioasa si la insfacarea copilului pe sus, insotita de mormaiul printre dinti la adresa spatelui meu si incapatinarii "unora".
Ieri eram deja intr-o pasa proasta pentru ca trebuie sa discutam de cinshpe mii de ori inainte de a face ORICE trebuie facut (descaltat si spalat pe miini cind am venit de afara, in acest caz). Vine la mine cu minutele sus:
"V'ei (vreau) a mami b'atze, b'atze, b'atze, neincetat".

Ia ghiciti voi daca m-a mai durut sau nu spatele in momentul ala...