Sa ne laudam

Ca nu am mai facut-o de mult timp.
Si mai avem doar o luna pina ne facem " mari" si cica avem voie sa mincam cacao. Ha ! Sa vad cine ii da... :D

Pisilinca merge bine de tot tinindu-se de mobile. Se ridica in picioare tinindu-se de orice apuca, se tiriie pe burta in veritabil stil SAS, merge in 4 labe (de azi) dar numai pe gresie. Isi arunca singura bilele de la un joc si le fugareste, le prinde si se ridica in fund, si le arunca iar...si o tine asa pina roade mocheta.
Stie sa faca pa (azi a si mormait un pa in timp ce facea cu minuta) si foloseste gestul si pentru a ne comunica dorinta de a parasi locul in care ne aflam.
Stie sa dea pupici, dar principalul beneficiar este heffalumpul mare; mami primeste pupici numai cu portia, cind a fost deosebit de ascultatoare.
Azi a acceptat sa faca primii pasi tinuta de o singura minuta. Arata ca Bambi in prima lui iarna, dar intentia conteaza.
Stie sa dea noroc, si scutura mina viguros, amuzindu-se pina peste poate.
Stie sa faca si mai-mai, dar din nou beneficiarul principal este heffalumpul mare. Cind e vorba sa ii faca mai-mai Motanului, de cele mai multe ori ii trage niste capace de numa', sau ii smulge cite un smoc de blana. De, daca nu-l perie nimeni...
Arata cu degetelul cind o intrebam unde-i... ceva? si cind vrea sa mearga intr-un loc anume.
Stie unde e becul, heffalumpul (oare cum de nu am inceput cu el??), Motanul, pisica, girafa mare si girafa mica, pisica mare, broscuta, pelicanul, Nemo, identifica vreo 3 desene de la ea de pe perete, stie care-s mama si tata, bubu, buni si Laura, tra-la-la (e o jucarie cintatoare), stie care e bila mov si care e bila galbena, telefonul, televizorul si telecomanda...
Cind are chef imi da obiectele pe care i le cer, inca mai lucram la capitolul asta, desi io-s fericita ca a priceput ce vreau de la ea.
Are o carticica cu animale in care imi cauta si imi arata leul, tigrul, ursul si maimutza.
Se joaca tare frumos cucu-bau, daca are de ales prefera sa o faca de la mine din brate si itindu-se dupa Motanu-Sef.
Stie sa arate la altii nasul, gura, ochii, urechile (musai amindoua, ceea ce se lasa cu chelfaneala podoabei capilare a emitentului-de-pretentii-si-intrebari) iar la ea arata minuta, piciorul, burtica si...papucii.
Si ne fugarim una pe alta pe jos prin casa cu "Te prind, te prind, te prind" si chicoteli.
Si un moment tare duios e cind o tine Motanu-Sef pe burta si-i zice "Pupa tati nasu' mic", iar ea se intinde zimbind si gingurind gaaales si-si lipeste nasul de fata lu tati.

Si daca imi mai aduc aminte...mai e si miine o zi buna de laudaceala.

Unde-i Ilinca?

De vreo saptamina ne distram amindoi de nu mai putem.

Acum citeva zile aveam niste treaba, iar Pisilinca nu avea chef sa stea in patut, cu tot patrulatul "perimetrului" pe care il practica uimitor de constiincios. Ca sa ii distrag atentia sa nu se smiorcaie, o tot intrebam unde-i una, unde-i alta, unde-i becul, heffalumpul, iepurasul tup-tup, 3 pisici, blabla..si la un moment dat, in pana de inspiratie, ma aud intrebind-o " Unde-i Ilinca?"
La care fiica-mea, foarte serioasa, se indreapta spre coltul patului unde are atirnata o oglinjoara de la vechea ei salteluta de joaca, o ia si se admira...si apoi se uita la mine rizind.

Continua sa faca asta de fiecare data cind o intrebam. De unde stie? Habar nu avem. inca ne minunam.

Ortodox?

Adica dreapta credinta?

Am avut un soc acum ceva timp cind am vazut la stiri bebelusul care a murit imediat dupa ce l-a scos popa din cristelnita. Mi s-a parut aberant, inacceptabil, inadmisibil, neglijenta crasa, nepricepere, incompetenta, rea-vointa. Mi-am amintit de cosmarul botezului Pisilincai si m-am infiorat iar. Mi-am reinnoit promisiunea fata de mine ca daca ar fi vreodata sa am si un al doilea copil, fie va fi botezat cind va fi prea mare sa mai incapa in cristelnita, fie doar in conditiile unui "aranjament" cu preotul sa il ude doar pe cap, in stilul practicat la catolici.

Ieri am mers la un botez. O fetita absolut superba, de doua luni. Intr-o biserica aflata in renovare, in care ieseau aburi din gura cind respirai. Am fost bucuroasa in sinea mea ca e asa de frig, convinsa fiind ca "balaceala" va fi ..adaptata conditiilor de mediu.
Am turbat cind am auzit popa zicind nasei sa dezbrace copilul.

Am sperat din inima sa vina popa si la petrecerea de dupa, sa am si eu o discutie cu el, sa ma lamureasca de ce mama naibii o fi fiind obligatoriu sa chinui bebelusii. Pentru ca balaceala nu e totul, nuuu...abia se linisteste copilul ca o iei de la capat, cu miruit, dansat, invirtit, sucit, impartasit...
N-am avut noroc, popa n-a venit. Am ramas nelamurita. Si pina una-alta, ramin la parerea mea: nici un bebelus nu merita asta. Daca e mic nu inseamna ca trebuie sa fie bataia de joc a nimanui. Daca nu te poate pocni intre ochi, daca nu te poate injura, daca nu te poate scuipa nu inseamnaca ai dreptul sa faci ce vrei cu el. Si nu pot sa le fac parintilor o vina pentru toata povestea unui botez, pentru ca toti, ca si mine, sint sub presiunea familiei, anturajului, a superstitiilor.
Dar preotul, care taie si spinzura in biserica lui, ar putea sa aiba un pic de bun simt, mai ales cind e vorba de asemenea "conditii extreme". Pe cit pariu ca daca i-as fi zis popei sa se dezbrace in curu gol si sa intre in cristelnita m-ar fi refuzat??

O lume nebuna?

Am vazut acum vreo doua saptamini o stire care mi-a ramas pe creier de atunci si pe care ma tot tin sa o comentez pe blog...insa timpul e o mare problema, recunosc.
Minunata stire (inclusa in jurnalul principal al zilei, cel de seara, de la care personal, nu stiu de ce, am niste pretentii) prezenta un agarici care il imita pe MJ si care a venit sa danseze intr-un club din Bucuresti.
Agariciul asta e atit de obsedat de persoana lui MJ incit si-a facut operatii estetice ca sa semene cit mai bine cu el. I-a reusit destul de bine. Nu stiu de cind danseaza el ca al sau idol, probabil de ceva vreme, ca cica l-a intilnit pe MJ cu o saptamina inainte de moartea acestuia, MJ propunindu-i sa participe la celebra serie de concerte programata sa aiba loc la Londra.
Ei bine, dupa aceasta unica intilnire, agariciul are tupeul sa spuna ca MJ i-a fost prieten. Si tot MJ (in spirit de data aceasta) i-a spus sa continue cu "munca" pe care o face. MJ fiind preocupat probabil, in lumea de dincolo, ca fanul sau inrait sa beneficieze de o sursa considerabila si (aproape) inepuizabila de venituri.
Ca si cum declaratiile unui dansator obsedat care si-a batut joc de propriul trup nu ar fi fost de ajuns, stirea prezinta si succesul de care s-a bucurat individul in clubul in care a performat. Sa vezi si sa nu crezi ! Aceeasi isterie de la concertul din 92 (cred): fete plinse, disperate, lesinind, urlind, zbatindu-se si luptind cu agentii de paza sa sara pe "MJ".

Fratioare. Saracul e la six feet under ca sa ma exprim frumos. Daca o mai fi ajuns acolo, dupa tot circul facut cu inmormintarea, dupa bataia de joc cu uite sicriul nu e sicriul, dupa incredibilele incercari de dezorientare a fanilor si de directionare a acestora in enshpe locatii diferite. Cum poti sa lesini imaginindu-ti ca O COPIE este originalul?

Si cum poti sa umpli timpul jurnalului de stiri cu asemenea non-stire?

LMA :D

Asaaaaa...
Deci a mai trecut un an (care este) si a venit altul, o cifra rotunda, mai sint 2 ani si se sfirseste lumea (asta daca mayasii - cred - nu au gresit la calcule, iar interpretii scrierilor lor nu au gresit la traducere), deci e inutil sa mai fac vreun bilant sau vreun plan de viitor, ceea ce va doresc si voua. Oricum bilanturile astea de sfirsit - inceput de an sint o mare abureala (oare am zis asta si anul trecut?) si cine le face si le publica pe blog (sau in alta parte) este un mare farsor si un mincinos; ca doar n-o sa spuna nimeni ca de-amu incolo n-o sa mai injure batrinelele pe trecerea de pietoni, n-o sa mai scuipe in scara blocului, n-o sa se mai scarpine in dos in tramvai si n-o sa se mai beseasca in mijlocul mall-ului pe principiul "e aglomerat si nu stie nimeni de la cine vine"; nuuuuu....! care mai de care vrea sa fie mai rabdator, mai intelept, sa se impace cu mamitica, sa ofere flori vecinei al carei ciine se pisa pe usa de la intrare, sa tina cont de fengshuiu' de grija caruia nu doarme tovarasa de apartament noaptea si in general sa fie zen, si sa ii ajute si pe cei din jur sa devina zen. Desigur, banii nu vor aduce/cumpara fericirea nici in 2010 (dar o pot ajuta sa supravietuiasca cu ajutorul vuitoanelor, inspirind aer curat de statiune de ski austriaca sau elvetiana), si vor ramine un subiect vulgar de discutie, vrem sa avansam in cariera (cei care mai au asa ceva) dar nu cu orice pret (haha), o sa ne iubim mai mult si mai sincer sotul/sotia (o sa ne controlam in continuare impulsul de a-i face vreo tigaie guler atunci cind ii gasim sosetele aruncate in toata casa, sau pudra de nas imprastiata pe laptop).
Dupa asta urmeaza, firesc, planurile de auto-implinire sufleteasca si mentala (nu, nu am ajuns inca la aia trupeasca): o sa merg la teatru macar o data pe luna, la film de doua ori pe luna, o sa citesc o macar 6 carti pe an, o sa ma perfectionez in arta bonsaiului si daca asta nu-mi iese m-oi apuca de origami, ca sa imi educ indeminarea, rabdarea si....da, ati ghicit, zenul. Mi-oi invata copilul ca Beethoven nu a fost (doar) o javra cit un vitel, si in loc sa il uit la Cartoon Network l-oi pune sa vada Baby Einstein. De asemeni, n-o sa-l mai uit la gradinita (adica vreau sa zic ca n-o sa-l uit nici de-acu incolo...) si n-o sa-l mai pocnesc dupa ceafa de cite ori incepe o propozitie cu "De ce..." - pardon, n-o sa-i mai dau o "palmuta peste pampers din cind in cind".

Pe scurt, nu-mi fac planuri. Adica imi fac, da n-am de gind sa vi le spun si voua (si asta nu pentru ca m-as pirtzii in mall - nici nu mai tin minte cum arata mall-ul) pentru ca-s rea si egoista. Si da, nu vreau sa imi scoateti ochii la anu'pe vremea asta ca am zis si nu m-am tinut de cuvint.

Hai pup la toata lumea (buna) si un calduros, traditional si internautic LMA !

To be remembered

" IF I HAD MY CHILD TO RAISE ALL OVER AGAIN

If I had my child to raise all over again,

I’d finger-paint more and point the finger less.

I’d do less correcting and more connecting.

I’d take my eyes off my watch, and watch with my eyes.

I would care to know less and know to care more.

I’d take more hikes and fly more kites.

I’d stop playing serious, and seriously play.

I’d run through more fields and gaze at more stars.

I’d do more hugging and less tugging.

I would be firm less often, and affirm much more.

I’d build self-esteem first, and the house later.

I’d teach less about the love of power,

And more about the power of love."


(Diane Loomans)

Lada

Cred ca era o Lada, nu-s foarte-foarte sigura. Mica, alba, patratoasa si zgomotoasa, se grabea pe strada cu prioritate, cu farurile rotunde aprinse. Aproape ca striga din toate tablele "Dadeti-va ca viiiin!!":)
Era condusa de un batrin lung, lung, ce sta usor incovoiat la volan si tot atinge tavanul cu virful crestetului. Are o barba mare, alba si foarte stufoasa, ale carei fire parca vor sa fuga care-ncotro. Si niste ochelari mari si rotunzi,de dupa care se vede o pereche de ochi uriasi, parca si mai rotunzi. M-am trezit asteptindu-ma sa faca "Buhuhuuu" la mine.
Daca il cunoasteti, spuneti-i ca are o admiratoare. Ne-secreta. Si ca mi-au fost tare dragi, el si Laditza lui.

Quatro ruote

Am ajuns azi pina in fata, pe soseaua prin padurea inca aramie, cu reflexii galbene, verzi, portocalii, maronii, rosietice, in care se jucau razele de soare.
Era liniste, Pisilinca dormea.
Si cald, cum nu credeam sa mai fie toamna asta.
Si am plins. Pe ascuns. Pentru lucruri care au fost.

Cifrat

A plouat putin. Putin de tot, sa nu se plictiseasca Pisilinca. Adevarul e ca ar fi trebuit sa ploua inca de acum citeva zile, dar din nu se stie ce motiv, nu s-a putut.
S-a mai spalat putin din noroi. Dar aleile sint inca minjite, posomorite, intunecate; parca norii josi si grei care au apasat orasul si-ar fi intiparit forma lipicioasa si umeda peste tot. Pentru totdeauna. Desi goniti, urmele lor se vor vedea chiar in cel mai vesel soare de primavara, in cel mai jucaus vinticel sprintar. Cintecul mierlei ii va pomeni zi de zi. A neuitare.
Se vor aduna iar. Si iar. Si daca ar fi ca Ceasornicarul sa intoarca putin limbile Orologiului inapoi, nimic nu s-ar schimba. Dreptatea e de partea norilor: sufletele trebuie udate.
Nici macar melcii nu si-au mai intins cornitele. E frig.
Ploaie fara curcubeu.

Torturati-l pe artist

Este titlul unei cartulii publicata de editura Humanitas acum ceva timp cred (nu prea mult, poate un an). Mi-a fost imprumutata de catre L., care mi-a recomandat-o drept o lectura usoara; exact ce imi trebuie, eu citind cartile cu jumatatea de pagina in ultima vreme, din lipsa de timp.
Este intr-adevar o lectura usoara; usor de parcurs, poate putin neplacut este faptul ca intriga tesuta de prin pagina 2 nu sufera nici o rasturnare de situatie. Cam stii la ce sa te astepti, pina la ultimele 10 pagini, cind personajele incep sa galopeze intr-un ritm total necaracteristic lor pina atunci.
In mare, despre ce e vorba: intr-o societate dresata sa accepte divertisment de slaba calitate, muzica proasta, o totala lipsa de finete si de talent creator, cineva isi propune sa creasca tineri artisti care sa contribuie la ridicarea nivelului cultural al maselor . Cineva-ul asta porneste de la premisa ca, daca toti marii artisti ai lumii, au avut fantomele lor care i-au bintuit, au trait vieti mizere, pline de chinuri si privatiuni, inseamna ca talentul creator nu se poate manifesta, nu poate inflori si evolua decit ca o consecinta a unor experiente de viata dureroase. Asadar, artistul nostru are linga el un impresar care ii va inscena dezamagiri, pierderi, esecuri, pentru a-l stimula sa scrie.
Cartea e interesanta si v-o recomand. Nu chiar din suflet, dar ca pe o lectura de duminica dimineata la cafea.