Pentru ca in "primul capitol" deja m-am lungit cam mult, si pentru ca am si scris pe fuga (sub presiunea degetelului atintit pe butonul de on/off :))) am simtit nevoia sa revin, sa clarific niste lucruri privind pozitia mea referitoare la subiectul a insela.
Personal, singura problema a mea cu inselatul, cu adulterul poate ar fi mai corect spus - este riscul (existent de altfel in fiecare clipa a unei vieti in doi) ca adulterinul sa se indragosteasca de amant/amanta. Insa dupa cum spuneam, asta se poate intimpla cu mult inainte ca relatia celor doi sa devina fizica, si nu stiu cu ce m-ar incalzi sa stiu ca sotul meu este indragostit de o alta, dar din diverse motive si printipii amina momentul "asternut" pentru o data ulterioara.
Nu am gindit si nu am spus niciodata ca relatiile extraconjugale (adica in afara relatiei stabile si de durata, fara nici un fel de referire la casatorie) ar fi o conditie necesara sau suficienta pentru a garanta o casnicie lunga si fericita. Din contra, normele sociale si educatia pe care o primim din frageda pruncie evidentiaza adulterul ca fiind ceva ingrozitor, o tradare, o inselare a asteptarilor; daca ai fost inselat(a), ce are celalalt/cealalta? care e vina ta in toate astea? ce ar fi trebuit sa faci in plus, si nu ai facut? ce nu a gasit acasa, dar a gasit in alta parte?
O intreaga avalansa de emotii si de sentimente risipite, un consum imens de energie, pentru ce? Pentru ceea ce de cele mai multe ori se dovedeste a fi o simpla "deraiere", fara nici un fel de implicatii afective.
Trebuie sa marturisesc cu mina pe inima ca in momentul de fata ma consider cu bucurie una dintre putinele fiinte binecuvintate de pe pamintul asta care si-a gasit sufletul pereche. Motanul meu este tot ce am dorit de la un barbat, poate ceva mai mult. Nu sintem nici unul dintre noi perfecti, insa defectele fiecaruia dintre noi se afla in zone ale cotidianului sau ale afectivului care nu sint asa de importante pentru celalalt. ne ciondanim? Rareori. Ne iritam unul pe celalalt? Uneori. Ni se intimpla sa nu ne sincronizam intotdeauna in ceea ce priveste dorintele de moment? Da, se intimpla. Insa per total, nu "cunosc" nici macar vreun personaj de carte sau de film pentru care sa renunt la Motanul meu; ce sa mai zic de imperfectii barbati de linga noi?
Si chiar in aceste conditii, trebuie sa recunosc ca am fost atrasa si de alti barbati. Fizic. Ca la baza atractiei fizice se afla de multe ori un substrat psihologic, e foarte adevarat; nu ma refer la barbati de pe strada pe care atunci i-am vazut prima data, caci acestia nu reusesc sa imi stirneasca dorinte de-astea. Ma refer la barbati a caror companie absolut casta mi-a fost placuta, care s-au dovedit amici simpatici, cu care am flirtat, sau nu, in gluma; barbati care au fost o vreme "asexuati" pentru mine, dar in cazul carora am ajuns sa ma intreb la un moment dat "cum ar fi daca...?". Si acest "daca" nu l-am pus nici o clipa in nici un fel de legatura cu Motanul si cu relatia mea cu acesta; pur si simplu se afla undeva, la mile departare de Noi, este o curiozitate A MEA, personala, la fel de personala ca si machiatul pe care nu il fac incuindu-ma in baie, dar nici nu are nici un fel de legatura cu ceea ce face, gindeste sau simte in acel moment jumatatea mea.
Asa ca ... eu nu pledez pentru nimic :). Este pur si simplu modul in care gindesc azi. Imi spunea o prietena ca nu ar putea insela, ca asta e un fel de evadare alegind calea cea mai usoara; ca adevarata provocare este redescoperirea, la nesfirsit, a noastra si a celui de linga noi, pentru ca fiecare sintem fiinte unice si cu o infinitate de reactii, de simtiri, de eu-ri care se cumuleaza si ne definesc. Am recunoscut plecind fruntea ca are intru totul dreptate in ceea ce spune, dar din punctul meu de vedere "pledoaria" sa pleaca de la o premisa eronata. Ce inseamna "a insela"? A insela asteptarile celui de linga noi? A insela promisiunea facuta in biserica? Dar daca totul este, asa cum spuneam, animalic, simplu, fara nici o implicatie afectiva, fara indragosteala, pur si simplu sex, in cel mai pur sens al cuvintului...inselam? Oare fanteziile nerostite si nematerializate nu sint la fel de inselatoare? Oare cafeaua bauta in modul cel mai cast, dar impartasindu-si cele mai tainice ginduri, nu este mai demna de gelozie? Oare prietenia aceea care il face pe partenerul de dialog sa iti anticipeze vorbele nu reprezinta un nivel de comunicare si de intimitate de invidiat, care nu se regasesc adesea in cadrul casniciilor?
Asa ca da, cred ca daca oamenii ar invata sa faca distinctia intre sex si dragoste, lumea ar fi mai fericita, mai linistita, mai putin stresata, mai putin geloasa.
Si mie premisa ta mi se pare gresita. Distinctia dintre dragoste si sex. Sexul ar trebui sa fie climaxul dragostei - de la apropierea emotionala, indragosteala, pasiune, pana la consumarea intregii avalanse de sentimente, trairi. Sigur ca sunt o multime de posibilitati de a alege, si-atunci inevitabil apar intrebari, mai mult sau mai putin "inocente". Dar aflarea raspunsului final nu inseamna decat (in acceptiunea mea, fireste) ca alegerea initiala nu e corecta si multumitoare. Sexul nu este niciodata doar sex. Placerea sexuala vine dintr-o atractie complexa, altfel am privi o poza si gata, dorinta ar fi acolo. Conexiunile alea adiacente lust-ului (nu imi vine pe romaneste acum), alea sunt cele care coduc catre definitia "a insela".
RăspundețiȘtergereNu inseli pentru ca stii ca asta raneste, pentru ca ai dezvoltat auto-control, pentru ca-ti iubesti partenerul/a atat de mult incat sa faci distinctie intre imaginatie si implicatiile realitatii imediate.
Stiu ca exista teorii conform carora omul nu este o fiinta monogama. Eu pur si simplu nu sunt de acord cu ele. Eu cred ca am evoluat (da, prin educatie, social, intelect) in asa fel incat sa fim monogami. Nu suntem singurii. Sunt multe specii de pasari si animale care sunt asa, ba inca, daca le moare partenerul, nici ele nu mai traiesc mult.
O deraiere, cum spui tu, este in primul rand inselarea asteptarilor si a increderii. Cand varianta corecta si fair-play este sa mentionezi celui cu care-ti imparti existenta, ca exista probleme. Pe care le puteti sau nu rezolva. O a treia persoana in peisaj nu poate insemna decat complicatii in plus, nu inseamna inchiderea unei curiozitati strict sexuale, ci deschiderea altor curiozitati, asa suntem construiti, asa am evoluat sa fim. Zic eu. Care eu nu as putea face sex decat cu cineva care sa ma atraga complet, nu am experimentat niciodata atractie animalica, asa, fata de un necunoscut (in care sa nu vad ceva care sa mi se para mie ca aduce a trasaturi emotionale ori intelectuale potrivite alor mele).