Trepte

Avem o problema :)
Prima parte a problemei se cheama Pisilinca.
A doua parte a problemei sint...treptele.
Pisilinca este o fricoasa - pardon, prudenta, cu instinct de conservare dezvoltat si cu mare putere de anticipare :D - care nu vrea sa mearga decit de minuta cu mine, cu Motanu Sef sau, si mai bine, cu amindoi. Desi se descurca tare bine de o singura minuta, desi atunci cind e prea entuziasmata/interesata de ceva anume, mai face si 1-2 pasi singurica, in graba de a ajunge in punctul de interes ne cauta mina peste umar, si pina sa apuce sa se tina a pornit deja, nu vrea nicicum sa mearga de capul ei. Bine, pe noi ne intereseaza ca poate; cind s-o hotari ea ca a capatat destul curaj...om vedea.
Cind iesim sa "luam aer" - a se citi sa mergem (Pisilinca) si sa facem prea multa miscare (eu) - fiica-mea vrea musai sa urce si sa coboare trepte. Plecam din fata scarii dupa ce a urcat si a coborit de macar 10 ori treptele de la intrare, si in general plecatul asta nu se intimpla de bunavoie, ci insfacata pe umar, in timp ce ea protesteaza zgomotos, iar eu ma dau de ceasul mortii sa ii arat ciini (avem de unde, e nunta la noi la bloc, e o haita de vreo 10 potai) sau vrabiile sau gugustiucii sau vreo mitza ratacita. Daca o las din nou pe jos (prima parte a iesirii se mai desfasoara in carucior, rozind biscuiti sau covrigi, pentru bunastarea spatelui meu), zici ca are vun dispozitiv GPS-take-me-home in fund; se intoarce pe calciie si incepe sa ma traga inapoi la scari.
Ok, deci o pun in carut si plecam. Daaaar la un moment dat va cobori pe asfalt/iarba/pamint. Si cu privirea ei de vulturitza-zulufitza, va identifica urgent o alta scara de bloc, sau un magazin, sau macar o bordura, sau vreo piatra mai mare, sau o buturuga. Si iar incepe dansul: urcam, coborim, urcam, coborim....
Azi m-a rupt de spate cu distractia asta, si s-a opus cu mai multa vehementa decit de obicei initiativelor mele de a parasi "locul crimei". Asa ca la un moment dat, exasperata de scincelile si miriielile si rastelile inculpatei, am lasat-o in fund pe asfalt. Am mai practicat; pentru ea este o binevenita schimbare de ritm, inceteaza instant cu comentatul, se uita in jur, apoi ii cer minuta, mi-o da, se ridica si gata. Azi insa, cind s-a vazut libera, s-a pus in 4 labe, s-a dus la trepte, le-a urcat de-a busilea pe toate, m-a privit victorioasa de la inaltime, mi-a dat mina si le-a coborit, apoi am plecat fericite de minuta. Si-a demonstrat - si mi-a demonstrat - CEVA : misiune indeplinita!