....a restului vietii mele :P. Nu mai tin minte titlul corect/complet al filmului, nu mai tin minte nici macar filmul . Asa-s eu, uituca (peste poate); noroc ca A. compenseaza de multe ori, avind grija sa imi aminteasca de multe ori faze pe care le-am uitat asa de tare, incit cu greu ma las convinsa ca le-as fi trait cindva.
This is not the point.
The point ar fi ca am inceput intreruperea (beat that !) la doctorat. Prin urmare, acum ma pot duce la scoala linistita, la ce ora vreau eu, sa stau cit vreau eu. Adica atita cit am treaba, si dup-aia atita cit imi face placere. Si nimeni nu poate sa-mi spuna nimic.
Avantajul imediat pe care l-am constatat este ca in aceste conditii incepe sa imi placa la scoala.
Al doilea este ca nu mai ajung sa maninc covrigi cu iaurt; sint foarte buni, dar m-am saturat.
Al treilea este ca nimeni nu ma mai poate "ruga" sa fac nimic; daca totusi "se intimpla", nimeni nu se poate supara cind i se raspunde "nu pot".
Ar fi de-a dreptul mirific daca seful meu s-ar obisnui cu ideea, si ar inceta sa ma trezeasca dimineata ca sa imi dea indicatii privind ziua abia inceputa ( de el !!). Dar stiu, obisnuinta e mama-natura (:D), asa ca....mergem mai departe. Cu telefonul pe discret.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu