Nu stiu altii cum sint, dar eu, de cele mai multe ori, nu citesc comentariile de pe blogurile pe care le urmaresc, ma limitez doar la postarile " proprietarului". Acest comentariu insa, pe care l-am primit la post-ul " Deci ASA este", consider ca merita citit de toata lumea (putina, e drept) care deschide din cind in cind blogul asta pe care in ultima vreme scriu prea rar.
"Pisigri, mamica draguta si usor depresiva...:-)Aproape toate am trecut prin furtuna de sentimente care te incearca pe tine acum. O parte din ele vor ramane mai mult timp, altele vor disparea si vor fi inlocuite de unele noi :-) Senzatia ca ai pierdut controlul propriei vieti e inspaimantatoare, pana ce te obisnuiesti cu ea:-))). Devine a doua natura, iar in locul panicii se instaleaza sentimentul datoriei fata de puiul si familia ta, care e ceva natural. Da, esti Milka, esti leagan biped pentru fetita ta, ai kilograme in plus de care o sa scapi...la un moment dat, esti obosita si nu te mai recunosti in oglinda, dar esti MAMICA, singura pe care o stie fetita ta, reperul ei de siguranta, de caldura si de papa bun! Interdependenta mama-copil din primele luni e cel mai frumos lucru din lume. Oare o sa ma crezi daca iti spun ca mai tarziu - mai curand decat te astepti - o sa iti fie dor de aceste momente? Iar problemele practice (pregatirile pt iesit afara, alaptatul in public etc) vor deveni si ele rutina, normale.Curaj, mamico, timpul trece repede, nici o zi nu seamana cu alta si fiecare saptamana aduce ceva nou, bucura-te de fiecare moment cu Ilincuta ta cea mancacioasa si, cand ceva te copleseste, spune-ti: e doar o faza, va trece!!!!Pupici de la o mamica cu un an avans :-)Stancutza, mama Sofiei"
30 martie 2009 22:21
Nu cred ca mai e nevoie de spun " Multumesc" pentru una din cele mai frumoase incurajari pe care le-am primit pina acum - o fac insa, pentru ca prea ma obisnuisem sa aud doar " Stai sa vezi ca trec colicile si apoi ii ies dintii !!" si " Macar acuma e mica, plinge si oboseste repede, sa vezi cind o mai creste si poate sa plinga cu ceasurile !!". Nu mi-e foarte clar ce e in capul celor care spun chestii de-astea unei fiinte care abia tine ochii deschisi si are porniri de fugit in lume -:) - probabil ca are mai degraba legatura cu dorinta de a-si etala ceva din experienta mai vasta in ale crescutului copiilor.
Asadar, multumesc ! Nu stiu cit de repede voi ajunge sa privesc cu nostalgie in urma la perioada asta, dar nu mai contrazic pe nimeni pentru ca m-am plictisit deja de cit am tot recunoscut ca ceea ce mi se spunea in perioada sarcinii - si contraziceam vehement - este perfect adevarat. Pina si doctorul saracul imi tot spunea " Astea sint ultimele zile de vacanta, profita de ele !" si eu ma uitam crucis la el...
Capul sus si mergem inainte, ne straduim sa facem slalom printre dureri de burtica si plins amindoua, spre disperarea Motanului Sef, si sa ne bucuram de zimbete, de tentative de gingureala, de " fatza smecheroasa" si " fatza de maimutzica", de numarul corespunzator de scutece murdarite, de rarele 3-ore-de-somn-legate. Si de faptul ca nu ma mai dor sinii cind alaptez :P.
M-ai emotionat...Pupici mamicii si puiutei frumoase, am vazut pozele cu voi doua, Ilincuta se arata o expresiva si o smecheruta...mai stiu eu una :-)
RăspundețiȘtergereO sa incerc sa fiu prezenta cu cate un comentariu cand timpul imi va permite, stiu ca vestile de la voi o sa fie bune, iar incantarea ta in fata evolutiei bebelinei - crescanda.
Cresc si devin minunati, din ce in ce mai scumpi, primesti inapoi inmiit fata de cat ai dat...si nici un efort nu e prea mare, privind in urma.
Va urez sa treaca repede perioada colicoasa, si sa aveti cat mai multe nopti si zile linistite!
Mama Sofiei
PS ai incercat sa o tii in wrap sau sling? Sofia mea nu a fost prea colicoasa, dar am citit ca apropierea de corpul mamei, la verticala (cu jutorul bucatii de panza mentionate mai sus, care are avantajul de a-ti lasa mainile libere) poate fi de folos...
foarte frumos din partea mamicii Sofiei sa te incurajeze in felul in care a facut-o..multe mamici etaleaza partea goala a paharului pentru ca asta e probabil tot ce vad:"extraordinar de multe sacrificii fac pentru copilul meu" si nu vad ceea ce conteaza cu adevarat: un zambet din partea copilului lor..odata cu trecerea timpului nu e mai greu ci e la fel de frumos si cu o incarcatura emotionala puternica..nimeni nu poate descrie mandria unei mame in momentul in care piticul merge pentru prima oara, vorbeste, escaladeaza mobila, etc.
RăspundețiȘtergeresucces mult cu pitica si bucura-te de ea..nu de alta dar maine-poimaine se marita..nici nu-ti dai seama cat de repede trece timpul..:P