Sunny Saturdays

Se pare ca de ceva vreme cineva "Acolo-Sus" s-a hotarit ca simbetele sa fie zile superbe, cu un soare orbitor si 20 de grade la prinz, iar duminicile sa fie zile ploioase, intunericoase, pleostite, cam ca tot restul saptaminii.

Fireste ca azi nu e o exceptie. Soarele e sus pe cer, "ciripelele pasaresc" spre maximul interes al familiei pisicesti (a aleia cu mustati, nu a celeilalte - nemustacioase si evident mai RE-STRIN-SA sau RES-TRIN-SA, avem dispute pe tema asta), pe geamul deschis intra adieri primavaratice, zarzarul de sub geam a inmugurit (nu a fost pe faza cind cu avertizarea meteo de frig si ninsori), si in general toata lumea este cuprinsa de o frenezie fara margini, mai putin eu, care mai am un pic si adorm. De ciuda ca nu ma pot rostogoli si eu pe afara.

Motanu-Sef e plecat la cumparaturi si la servici - bleah servici, cumparaturi nu prea mai tin minte cum se fac - sora-mea m-a lasat fara desene pe pereti si a plecat in "lumea larga" (cica la ski, de fapt sa isi intilneasca "marea dragoste" - grrrrr, cite as avea de comentat pe tema asta), prietena din tari straine probabil se pregateste sa zboare spre meleagurile natale impreuna cu ai ei, prietena din Iasi-Constanta-si-retur cica ar fi momentan in Iasi dar vad ca nu da nici un semn, prietena din Iasi se recupereaza dupa o problemutza medicala, cealalta prietena din Iasi termina azi-miine sesiunea. Nu ca m-as omori eu cu musafirii, dar uneori e placut sa mai vezi si alte fetze. Vorba Motanului-Sef cind ma duce la control la medic: "Uite, pisoi, oameni !".

Fac increzatoare calcule si socoteli, numar inca o data saptamini si luni. Mai sint aproximativ 2 saptamini pina renunt la repaosul asta fortat la pat, apoi mai este cit o vrea Dumnezeu pina se naste Ilinca, dupa care ii dau vreo saptamina de la iesirea din maternitate, sa se obisnuiasca cu ideea (si eu !) si pornim cu caruciorul sa atacam parcuri si Carrefour.

Pariu ca peste o luna si ceva Moldova va fi "atacata" de "un val de frig neobisnuit pentru aceasta perioada a anului"?

Call To Arms

When they see us they will run for their lives
To the end they will pay for their lies
So long did we wait, now we are home
Here once again there's a battle to fight
Gather together for the sound and the might
So long did we wait, now we are home
Now we will fight for the kingdom, fighting with steel
Kill all of them, their blood is our seal
Fight till the last of the enemy is dead
Ride through their blood that we gladly have shed
I now issue the call, are you ready to fight
Fight altogether as one for the right
To be free once again - tonight we will win
I can see by the look that you have in your eyes
You came here for metal, to fight and to die
Defenders of steel, now we are home
Fight for the kingdom bound for glory
Armed with a heart of steel
I swear by the brothers who stand before me
To no man shall I kneel
Their blood is upon my steel

Manowar.

Shitty day

Ar fi banuit cineva ca este posibil ca in aceeasi zi sa se duca pe p*la la vale ceea ce ai construit in citiva ani, sa descoperi ca te-ai legat la cap cu ceva care nu te va mai lasa sa respiri toata viata si ca increderea este un worthless concept, ca nu vei mai fi niciodata cea de la 16 ani, ca nu esti in stare sa dai nici un fel de exemplu personal altfel decit din postura lupului moralist, ca avea dreptate desteptul care a zis ca ne nastem si murim singuri...si peste toate astea, sa ti se stearga o postare kilometrica, mult mai inteligenta decit prezenta? Asa, deodata...?

Pun pariu ca nu. Ei, nici nu va doresc.

Miine

Miine e o zi foarte importanta pentru prietena mea A.
Nu la fel de importanta ca acel "miine" pe care il consemna pe blogul ei, dar oricum, plina de emotii.
In virtutea acestui fapt ii tinem pumnii lui A., speram ca totul sa iasa bine, sa se bucure de musafirii ei si sa revina mai repede la programul clasic de pierdut timpul pe messenger alaturi de prietena ei consemnata in pat.
"Interesul poarta fesul"?
In general da, dar nu si de data asta.
Imi pare rau ca ratez acest moment, mi-ar fi placut tare sa asist la aceasta... "closure"? Pot sa spun "closure"..?

Again, tinem pumnii si facem galerie. Stiu eu ca la ora asta esti un pachet de nervi, ai bocit deja de vreo 3 ori si vei mai boci de vreo 15 ori pina se va termina totul. Dar nu-i o noutate pentru cine te cunoaste :P

Te pupam iar, o sa fie cool, sint sigura!

August

August, adica luna a 8a. Haha, ce v-am mai pacalit, nu-i asa?

Una dintre marile descoperiri pe care le-am facut pe propria piele de cind sint gravida (n-am vrut sa cred cind am citit ce povesteau femei mai... trecute prin viata decit mine) este aceea ca totul capata proportii colosale (in mintea gravidei, nu gravida in sine, da?)

Tot acum am reusit sa inteleg cam cum de nebunii nu-si dau seama ca sint nebuni. Mi se parea taaare ciudat sa vad/aud/citesc (despre) oameni care desi pot usor constata ca sint singurii cu o anumita convingere sau care practica o anumita indeletnicire, nu-si pun nici o clipa problema sanatatatii lor mintale.

Ca sa revin. Totul capata proportii uriase, totul este o drama plina de emotii sau... o sursa de nervi biiine incretiti.

Programele tv. Filmele. Sugestiile. Intrebarile. Temerile. Linistea. Vecinii. Programarile. Laptele care da in foc. Aproape orice remarca. Pisicile pt ca se joaca si darima tot. Pisicile pentru ca dorm calare pe mine. Arsurile stomacale. Nimeni nu intelege nimic. Nimeni am zis, da??

Si mai rau poate, dupa ce ai innebunit pe toata lumea timp de citeva zile la rind cu reprosuri si bocete, ai un scurt moment de revelatie si realizezi ca ... tu nu esti asa. Ca nu ai motive sa te enervezi. Ca ai exagerat. Ca esti absolut nerezonabila si antipatica, si oamenii care inca mai sint in jurul tau trebuie ca te iubesc tare sau chiar nu au unde sa se mute ca sa scape de gura ta.
Si...incepi sa te simti vinovata.
Ce fel de nemernic ar face sa se simta vinovata o femeie insarcinata in luna a 8a???????!!!???

Abracadabrant

Dupa cum am mai spus, am ajuns sa fiu inscrisa in niste grupuri de discutii din care acum stiu sigur ca nu vreau sa fac parte. Aceste grupuri (doar 3, dar care se ocupa cu fix aceleasi chestii, in ele activeaza fix aceiasi oameni, iar in inbox-ul meu mesajele ajung in triplu exemplar...) au preocupari putine dar fixe. Si cum, atunci cind imi fac curat in cutia postala, nu pot sa bifez cite o pagina intreaga de mesaje pentru ca, in mod surprinzator, mai exista si oameni normali care imi trimit mailuri interesante, ajung sa citesc titlurile mesajelor si in aproximativ 1% din cazuri mai si deschid cite unul care mi-a stirnit curiozitatea.

Uite-asa am deschis si am citit un mesaj (de-ala multi-forward si super-multi-reply) care dezbatea de zor problema microciparii (si sterilizarii) obligatorii a ciinilor si pisicilor din Bucuresti. Ce m-a socat a fost sa citesc ca unii "e de parere" ca microcipurile astea determina aparitia cancerului, ca ceva forte (guvernamentale) vor sa manipuleze si sa controleze omenirea, si ca daca acceptam microciparea lui Bubico...beware!!!! noi urmam...

Mi-am facut cruce, am scuipat de 3 ori in sin, am injurat pisica neagra care doarme in scara blocului, am facut curat in inbox si mi-am vazut de treaba, continuind sa ignor, pe toate programele tv romanesti, la toate buletinele informative, stirea conform careia "romanii" (nu, nicidecum "o mina de romani isterici si neinformati" - Doamne pazeste!) se lupta (eroic) ca sa nu fie inregimentati in plutonul (regimentul, escadrila, flota sau ce-o mai fi) Satanei, prin intermediul cipurilor cu cifre satanice din pasapoartele biometrice. Mare greseala din partea mea, maxima lipsa de atentie si concentrare - cum naiba nu am fost in stare sa nu vad atit de strinsa legatura (intrinseca, imuabila si alte cuvinte din DEX) dintre una si cealalta!

Astazi, de pe aceleasi grupuri de discutii, gasesc un mesaj al carui titlu conducea iar catre mult dezbatutele cipuri (nu chips-uri, nu..!), de data asta facind referire la un articol publicat pe site-ul altermedia.

Ma duc (cuminte, ca si-asa stau si vegetez toata ziua) si citesc minunatul articol (ceea ce va doresc si voua, din spirit de...culturalizare a maselor :P. Mai citesc si comentariile (si asta va doresc si voua, macar pe sarite, asa...din acelasi spirit).

Un "pic" dezorientata, imi spun ca altermedia asta o fi fiind un site al BOR (sau alte bleaaahhh-uri), asa ca...no, dau iar search pe gugali-gugali, sa ma lamuresc (poate) ce si cum. Si ca sa imi treaca "pic"-ul despre care spuneam la inceputul acestui paragraf, gasesc urmatoarea autodefinitie a Altermedia (fireste, la sectiunea "despre noi"). Citez:

"AlterMedia este o retea internationala de informatie alternativa, o comunitate informationala a oamenilor ce refuza sa mai creada in “adevarul celor puternici”. AlterMedia este vocea celor care nu isi sacrifica libertatea de expresie de dragul corectitudinii politice. Ea functioneaza pe principiul unei agentii alternative de presa, având corespondenti in cadrul unor organizatii de orientari diferite din mai multe tari, care va vor tine la curent cu informatiile pe care “n-ar trebui sa le aflati”. Misiunea AlterMedia este de a oferi publicului stiri si comentarii despre evenimente pe care presa mainstream le ignora, le deformeaza sau le trateaza cu superficialitate, asadar de a aduce in atentia publicului fata nevazuta a realitatii. Principiile dupa care se ghideaza sunt neincrederea in lucrurile “evidente”, in sursele oficiale, scrupulozitatea in culegerea si prezentarea informatiilor."

Ei, io, citind aceasta scurta prezentare "cine sintem si ce vrem de la viata" ma simt bagata in ceata cu totul. Ce legatura are frate sula cu prefectura? Stirea cu misticismul? Ingineria cu apocalipsa?

Nemultumita de felul meu (pacatul mamei, ea m-a facut asa...) ma apuc sa citesc comentariile la fabulosul articol.

M-am hotarit. Vreau sa emigrez. Oamenii ar trebui supusi, in momentul atingerii virstei maturitatii sexuale, unui test de IQ si unor evaluari psihologice. Ar trebui luate masuri. Intr-o tara democratica, ar trebui interzisa religia. Sau oricum, trebuie facut CEVA. Merg in autobuz impreuna cu oamenii astia, unii dintre ei ar putea fi medicul meu sau viitoarea invatatoare a copilului meu.

HELP !!!!!


P.S. fara nici o legatura cu "subectu' ". Ne trebe dom'le neshte emoticoane pe blogurile astea....sugestive !!

Gravida...

....si mitzele :D

Into the Wild

Aventura la care am visat fiecare dintre noi, de cind citeam "Toate pinzele sus" si "Mari exploratori". Aventura la care am continuat sa visam la 16 ani, cind "libertate" si "independenta" inca mai erau idealuri sfinte. Aventura la care unii dintre noi viseaza si acum, cind au job-uri (nu scoala), iau salarii (nu burse sau alocatii) si trebuie sa faca singuri curat (nu sa o ajute pe mama) si sa gateasca zilnic (nu o data pe luna cind ii apuca talentele culinare).

Nu vreau sa povestesc filmul, ar fi cam greu si foarte sec, si oricum genul asta de informatie se gaseste "la un click distanta" pe faimosul (si utilul, dar cu rating-uri de la care mi-am luat destule tepe) IMDB.

Reteta succesului in acest caz e greu de digerat. Actor principal semi-necunoscut, cu mai multe aparitii in sitcom-uri decit in filme (na, ca am zis-o si pe asta...), 2 ore jumate de ritm lent, aproape adormitor, in care te tine atent doar (sau tocmai) Aventura pe care ti-ai fi dorit sa ai "coaiele" sa o traiesti tu insuti.

Secretul succesului? Probabil faptul ca e un film biografic. Adica...e ok ca poveste, dar cind afli ca Alex Supertramp (fost Christopher) a fost cit se poate de real, a trait printre noi (ma rog, printre ei...:D) , a facut ACELE alegeri, a luat ACELE decizii si a schimbat ACELE vieti, parca te apuca un fel de jena ca tu stai ca be....lferul in virful canapelei si te plingi de ploaia de afara si de traficul in drum spre serviciul de doi lei pe care il urasti.

Ce mi-a displacut total? Indrazneala echipei care a realizat filmul de a PRESUPUNE pornind de la o simpla fraza scrisa cu mina tremurata, ca toata aceasta calatorie initiatica ar fi avut un rezultat infricosator de banal, gretos de "standard": impacarea cu realitatea unei copilarii nefericite, iertarea unor parinti "disfunctionali".

Pentru mine, "Happiness is only real when shared" inseamna mult mai mult. Am incredere ca adevaratul Supertramp nu s-a multumit cu un succes atit de mic si de personal, cum este mult-trimbitata impacare cu propriul Eu.

Noii analfabeti, sau...

....idiotii de azi, viitorul de miine?
Am dat azi dimineata peste articolul asta http://www.jurnalul.ro/articole/142586/program-intens-de-citit--Şcolarii-romani-intre-ciresarii-si-nichita-stanescu , si marturisesc ca m-a apucat o groaza si o lehamite greu de descris.
Nu prea vreau sa monologhez pe tema prafului care s-a ales de invatamintul romanesc, a calitatii indoielnice a tinerilor profesori si a vietii la care parintii prea ocupati sau prea...plecati isi condamna copiii. Nu de alta, dar as risca sa nu mai termin in veci de scris.
Statistica in sine este insa extrem de ingrijoratoare, si cred ca spune foarte multe despre calitatea educatiei oferite tinerei generatii. Nici despre importanta lecturii in formarea viitorului adult n-o sa incep sa povestesc; cine a descoperit-o pina acum bine, cine nu, nici nu o va mai descoperi vreodata.
Dar acesti "copii" care la 15 ani sint incapabili sa citeasca si sa inteleaga un amarit de text de 250 cuvinte, "copii" care reprezinta mai mult de jumatate din generatia lor, au mult mai multe carente. Acestia nu sint genii ale matematicii sau ale fizicii, nu sint sportivi de performanta, nu sint viitori meseriasi priceputi, nu! Ei sint viitorii studenti - ca dupa cum se stie, daca nu ai facultate nu ai...parte!- de la facultati cu nivele moderate ale concurentei (si in prezent cam asa e pe la toate facultatile, ca oricum nici Dumnezeu nu mai stie ce se mai cere pe piata muncii), prin care ii tiriie parintii, caci ce mai inseamna o taxa de citeva sute de euro pe an, plus citeva alte sute de euro pentru "atentii", cind e vorba sa demonstrezi ca odrasla ta va reusi "oricum" sau sa iti rascumperi linistea sufleteasca si sa iti linistesti mustrarile de constiinta?

Este incredibil citi studenti sint incapabili sa scrie citet. Citi studenti habar nu au de nici un fel de regula de ortografie. Citi studenti au citit din greseala cite un articol de tabloid, in care au avut ocazia sa descopere existenta "conceptului cratima", pe care se pare ca il folosesc (la intimplare) cind vor sa para docti. Citi studenti sint incapabili sa faca, in vorbirea curenta, acordul intre subiect si predicat, intre substantiv si adjectiv. Citi studenti sint incapabili sa formuleze o fraza pe care sa o poti intelege.

Mai incredibil de atit este ca acesti studenti nu ar fi ajuns studenti daca nu ar fi promovat inainte un examen care se vrea serios, numit bacalaureat. Examen la care proba de limba si literatura romana este obligatorie, indiferent de liceul/specializarea pe care le-ai urmat. Si daca literatura o fi fiind pentru cei mai talentati (??) sau "cu aptitudini", limba materna (si oficiala a tarii in care te-ai nascut) ar trebui sa fie pentru toata lumea. Nu asteapta nimeni metafore eminesciene de la zidari, dar chiar si internetul (lumea aia virtuala in care poti sa joci ce si cite roluri vrei, in care lumea nu se mai "impiedica" de conventiile lumii reale) iti pretinde de multe ori sa fii in stare sa pui o cratima la locul ei. Si tare mi-as dori sa imi explice un profesor de limba si literatura.... cam cu cit se depuncteaza la proba scrisa de la bacalaureat folosirea aiuristica a cratimei. Stiu; se ignora ca "sigur" e "din greseala", s-a "intimplat" din "graba si emotie"...

Hairstyle :P

O parte din familie (aia care a acceptat sa se prezinte :D).
Scormonim in continuare (de fapt asteptam un moment prielnic ca sa cerem ajutor, dupa ce Motanu-Sef termina treburile administrative) pentru "Capitolul 2", "Poze de....gravidutza" :D:P